Mentri cuntenti stavanu dda sira - nni dda casuzza
chera un paradisu Dissi u Signuri tristi ni lu visu: - unu di vui a mia mada
tradiri. Giuda cainu fu lu tradituri - vinniu pi trenta sordi u Redenturi.
5. Dopu la cena beddi e sudisfatti - nillortu di lulivi
si ni inu Dissi U Signuri: statimi vicinu - tegnu paura e vogghiu un po prigari.
Sudannu sangu assai si turmenta - e puru Petru, stancu, saddormenta.
6. Li surdatazza e Giuda mprima fila - rivanu cu li spadi e li
bastuna Dda sira cu lu lustru di la luna - pi ncarzarari u nostru beddu Diu. E cu lu baciu
di Giuda tradituri - fu ncarzaratu u nostru Redenturi.
7. Lanterni e spadi, fiacculi e bastuna - si vistinu dda sira
luccicari Petru, scantatu, nun sapia chi fari - niscivu a spada e a unu lu
nzannau. Parti u Signuri cu ranna miravigghia - e a lu surdatu ci sanau lavricchia.
8. Taccatu cu li manu comu un latru - si portanu u Signuri; e
dispiratu si va mpiccau Giuda scilliratu. - LApostuli scantati sa scappanu. No
tribunali a Gesuzzu lu purtanu - sulu San Petru si muviu luntanu.
9. Nni dda prigiuni tristi e desulata - nuddu po diri e nuddu
po pinsari quanti piniti ebbe a suppurtari - lu nostru Beddu Diu nucenti e puru.
Maccari Petru u nigau a ddi mumenti - ma si pintivu e chiansi amaramenti.
10. Sputatu e bastuniatu senza fini - taccatu a nna culonna e
fragillatu cu nna curuna e spini ncurunatu - e ccun mantellu russu com i
pazzi. Li so carnuzza tutti marturiati - di sangu pur i petri su macchiati.
1l. Nsanguniatu e tuttu sfiguratu - nna faci e nni li carni
maculati veni muttatu fora de surdati - mentri Pilatu si lavau li mani. E dissi: chistu e
lomu, ccaia fari? - Tutti gridanu: ncruci le mannari!
12. Lu lignu ncruciatu e assai pisanti - era gia prontu pi lu
Redenturi. "O surdateddu, guarda pi favuri - un lignu chiu liggitu nun ci fussi?
E tantu stancu u beddu figghiu miu - nun si la fida chiu. Oh, Beddu Diu!
13. O surdateddi chi la cura aviti - de spini, di li chiova e de
marteddi pungenti su sti spini pi li beddi - carnuzza sui, e longa su sti chiova. Pieta
tiniti pi nna matri affritta - sbalanza lu me cori, a pena e stritta.
14. Qua cruci supra e spaddi nno Calvariu - arriva u beddu Diu
spasimanti. E alla Matri chi ci stava avanti: - "cunzolati, ci fa, tuttu e
finutu!" Menzu du latri comu un marfatturi - muriu accussi lu nostru Redenturi.
15. O angiuli di tuttu u paradisu - calati a centu a centu e
difinniti u nostru Sarvaturi, e lu scinniti. - Sta cruci nun la pozzu suppurtari. Nun mi
lassati sula a stu mumentu - faciti prestu chi nun aiu abbentu.
16. "Figghiuzzu miu, ducizza do me cori - mi sentu scavialata e
strabbilita. Figghiuzzu miu e vita da me vita - pricchi sti genti ncruci tanu misu? I
surdi, lorbi, i ciunca e struppiati - di tantu beni si lanu scurdatu."
17. De tombi intantu i morti si susinu - lu suli paru paru si
scurau. Trimavu puru a terra e si squartau - e tutti si scantanu a ddu mumentu. Lu munnu
interu pi lu gran tirruri - parsi gridari: chistu e u Sarvaturi!
18. Vicinu a lu Saburgu chi purtamu - pe strati do paisi, scunsulata
ce puru a bedda Matri Dulurata - chi cianci lu so Figghiu Redenturi. Pero dumani cu
tanta ligrizza - Cristo risorgera nostra salvezza.
19. E ora tutti, ranni e picciriddi - chiazzari, muntatari e
pinninari: Pinsamu co Signuri avimu amari - ed osservari la so santa liggi. Sulu si tutti
beni ni vulimu - cu Cristu mparadisu ni ni imu.
Rocco Zito